Descriere | Miniaturi
|
Postere | | |
Poster Energia pe firul apei. |  | |
Poster “Energia amenajarilor maree-motrice”. |  | |
Poster “Energia curentilor mareici”. |  | |
Poster “Energia valurilor”. |  | |
Poster “Energia vantului in larg”. |  | |
Harti resurse | | |
Harta resurse “Energia pe firul apei”. |  | |
Harta resurse “Energia acumularilor maree-motrice”. |  | |
Harta resurse “Energia curentilor mareici”. |  | |
Harta resurse “Energia valurilor”. |  | |
Harta resurse “Energia vantului in larg” pentru viteza vantului la 40 m deasupra nivelului marii. |  | |
Surse pentru energia apei | | |
Precipitatiile se formeaza din apele de suprafata evaporate. |  | |
Proiectele de centrale hidroelectrice pe firul apei exploateaza caderea si debitul apei in rauri si curenti. |  | |
Atractiile gravitationale ale soarelui si lunii dau nastere mareelor. |  | |
Acumularile mareice exploateaza caderea creata de fluxul si refluxul mareelor. |  | |
Se formeaza curenti mareici puternici, curgerile mareelor sunt limitate de pamant, insule si apele de mica adancime. |  | |
Vanturile la suprafata marii creaza valurile. |  | |
Valurile se propaga la suprafata oceanelor. |  | |
Circulatia atmosferei la formarea vanturilor. |  | |
Coastal winds can be generated by thermal convection of heated air over land. |  | |
Procese energetice | | |
Cu cat diferenta de cota dintre doua puncte este mai mare, cu atat este mai mare energia apei in curgere. |  | |
Intr-un rau, cei mai puternici curenti sunt localizati in centru si in apropierea suprafetei, unde curgerea nu este incetinita de frecarea cu malurile sau patul albiei. |  | |
La curgerea intr-un cot al unui rau, apa accelereaza catre exteriorul curbei si este incetinita catre interior. |  | |
Variatia mareelor poate fi crescuta in zone cum ar fi estuarele, unde curgerea fluxului mareelor este restransa la un canal ingust. |  | |
Caderi utilizabile de apa pot fi create in zone cu variatie importanta a mareei prin retentia fluxului sau refluxului de apa, dupa cum mareea creste sau descreste. |  | |
Curgere laminara intr-un current de maree. |  | |
Cand un current de mare curge peste o duna de nisip, pot aparea valuri. |  | |
In regiunile in care patul marii este neregulat, rugos, pot aparea turbulente formand zone ascendente si descendente ale curentilor. |  | |
In regiunile in care valurile intalnesc mareele la suprafata marii se dezvolta turbulente. |  | |
La curgerea unui current mareic printr-o ingustare de sectiune, in zona aval, se formeaza vartejuri. |  | |
La curgerea unui current mareic printr-o ingustare de sectiune, in zona aval, se formeaza vartejuri. |  | |
Cei mai puternici curenti mareici se formeaza la intalnirea fluxului cu refluxul. Aceasta portiune, marcata cu portocaliu, este limitata. |  | |
Valurile sunt create prin circulatia apei in apropierea suprafetei, circulatie care se disipa odata cu adancimea. |  | |
Energia valurilor se diminueaza pe masura ce valul se apropie de tarm datorita efectelor frecarii cu patul marii. |  | |
Valurile provoaca plutitorilor oscilatii in jurul unui punct de pivotare |  | |
Valurile creeaza o diferenta de presiune in coloana de apa. |  | |
Energia vanturilor din largul marii creste cu inaltimea deasupra suprafetei apei, exceptand pierderea de energie datorata frecarii cu suprafata apei. |  | |
Vanturile deasupra uscatului sunt in general mai mici decat cele de deasupra marii datorita frecarii cu obstacole cum ar fi copacii, falezele sau muntii. |  | |
Vanturile deasupra uscatului sunt in general mai mici decat cele de deasupra marii datorita frecarii cu obstacole cum ar fi copacii, falezele sau muntii. |  | |
Tehnologii animate | Mai multe imagini | Animati |
Tehnologiile aferente centralelor hidroelectrice pe firul apei | | |
Tehnologiile aferente centralelor hidroelectrice pe firul apei exploateaza debite derivate in zone unde exista suficienta cadere corespunzatoare derivatiei. |  | 
|
Tehnologiile aferente centralelor hidroelectrice pe firul apei exploateaza debite create prin stavilare si care permit apei sa curga liber. |  |
Tehnologiile aferente centralelor hidroelectrice pe firul apei exploateaza curgerea directa a apei in fluvii importante, similar tehnologiilor aferente curentilor mareici, dar la o scara mai mica. |  |  |
Tehnologii aferente amenajarilor mare-motrice | | |
Barajele mareice presupun realizarea unui baraj transversal unui estuar cu o arie mareica deosebita. Centralele baraj mare-motrice produc energie permitand apei sa curga spre sau dinspre estuar prin turbine hidraulice de cadere mica. |  | 
|
Barajele mareice indiguite opereaza intr-un mod similar barajelor mareice conventionale dar nu obstructioneaza complet un estuar.
|  |
Lagunele mareice in larg cu un singur bazin sunt construite in zone cu variatii importante ale mareei. |  |
Lagunele mareice in larg sunt cu bazine multiple si sunt construite in zone cu variatii importante ale mareei. |  |
Tehnologii aferente curentilor mareici | | |
Turbinele cu ax orizontal functioneaza intr-o maniera similara turbinelor eoliene. Turbina este plasata in apa si curentul mareic invarte rotorul in jurul axului orizontal generand putere. |  |  |
Turbinele cu ax vertical lucreaza in mod similar turbinelor cu ax orizontal dar curentii mareici invart rotorul in jurul axului vertical producand putere. |  |  |
Dispozitivele cu pale oscilante au una sau mai multe pale atasate unui brat oscilant. Curgerea curentului mareic produce oscilatii ale bratului si genereaza putere. |  |  |
Dispozitivele cu effect Venturi sunt dispozitive care lamineaza apa printr-un tunel circular, ceea ce produce o crestere a vitezei acesteia. Curgerea rezultata poate actiona direct asupra unei turbine sau poate induce o diferenta de presiune intr-un sistem care sa actioneze o turbina cu aer. |  |  |
Tehnologii aferente energiei valurilor | | |
Atenuatorii sunt dispositive plutitoare aliniate perpendicular pe valuri. Aceste dispositive captureaza energie din miscarea relativa a doua brate. |  |  |
Punctele de absorbtie sunt structuri plutitoare care absorb energie din toate directiile. Ei acopera urcarea si coborarea plutitorului de suprafata care, actionat de valuri, produce putere. |  |  |
Convertoarele oscilatiei de nivel a valului sunt colectoare aflate in apropierea suprafetei, montate pe un brat care pivoteaza in apropierea patului marii. Valurile produc oscilatii ale bratului care genereaza putere electrica. |  |  |
Echipamentele tip coloana de apa oscilanta convertesc ridicarea si coborarea valurilor in miscari ale aerului care curge prin turbine si genereaza putere. |  |  |
Dispozitivele plasate in varf au un perete peste care valurile intra intr-un rezervor de stocare care creeaza o cadere de apa. Apa este lasata sa se scurga inapoi catre mare printr-o turbina, pentru a genera putere.
|  |  |
Dispozitivele de presiune diferentiala submerse captureaza energie din schimbarile de presiune datorate miscarilor valurilor peste partea superioara a dispozitivului, provocand ridicarea si coborarea acestuia. |  |  |
Tehnologii aferente energiei vantului in larg | | |
Cele mai intalnite configuratii sunt turbinele cu ax orizontal cu trei pale. Energia produsa este proportionala cu aria suprafetei descrisa de pale. |  |
|
Camp de turbine eoliene cu ax orizontal cu trei pale. |  |  |
Turbine cu ax orizontal cu doua pale; mai putin intalnite dar pot fi mai eficiente iar intretinerea este mai simpla. |  |  |
Camp de turbine eoliene cu ax orizontal cu doua pale. |  |  |
Tehnologia cu turbina eoliana cu ax vertical; in care rotatia are loc intr-un spatiu mai restrans decat in variantele cu ax orizontal. |  |  |
Camp de turbine eoliene cu ax vertical. |  |  |
Ancorari si fundatii | | |
Fundatie pentru tehnologii aferente conversiei energiei mareeice care utilizeaza forte hidrodinamice pentru a mentine structura bine fixata pe fundul marii. |  | |
Invelitoare din otel pliabila atasata la partea inferioara a unui pilon unic. |  | |
Pilon de otel care iese deasupra suprafetei marii. |  | |
Ancore cu picioare tensionate; plutirea structurii de la suprafata mentine liniile de ancorare sub tensiune. |  | |
Structura solida de legatura intre dispozitiv si ancora. |  | |
Legatura slaba simpla intre dispozitiv si ancora. |  | |
Legatura slaba in “S” intre dispozitiv si ancora. |  | |
Fundatie lestata cu penetrarea camasii, folosita pentru un pat al marii sedimentar. |  | |
Desfasurarea liniei tarmului pentru un pilon solid. |  | |
Desfasurarea liniei tarmului pentru o albie naturala. |  | |
Desfasurarea liniei tarmului pentru apararea de coasta. |  | |
Barja folosita ca platforma. |  | |
Ancorare cu patru picioare tensionate.
|  | |
Ancorare cu patru picioare netensionate |  | |
Turn ancorat in sedimente si roci i putin adanci. |  | |
Turn ancorat in sedimente adanci. |  | |
Turn cu zabrele din otel; potrivit in toate cazurile. |  | |
Fundatie lestata; potrivita in toate cazurile. |  | |
Obstacol asezat pe patul albiei. |  | |
Obstacol ingropat. |  | |
Ancore tensionate cu fundatie scufundata. |  | |
Fundatie plutitoare cu patru ancore netensionate. |  | |
Ancore tensionate cu fundatie gravitationala. |  | |
Conceptul “Spar buoy” cu patru ancore care fixeaza un turn plutitor. |  | |
Piloni gemeni, forati sau ingropati in patul albiei marii. |  | |
Structura de baza securizata de fundul marii prin ancorare in stanca. |  | |
Activitati suport
|  | |